Petre Ispirescu s-a nascut in 1830 in Bucuresti. Tatal sau, Ghe.Ispirescu, proprietarul unei frizerii pe Calea Vacaresti, a mai avut doi baieti si o fata. Petre Ispirescu n-a putut sa invete prea multa carte. Dupa ce si-a insusit primele notiuni de citire si de scriere cu dascalul Niculae de la biserica Udricari, Petre Ispirescu ajunge elevul vestitului dascal Stan de la biserica Doamna Olteni. In anul 1843, pentru ca tatal sau nu avea stare sa-l dea sa invete o meserie, Petre Ispirescu se duce sa deprinda psaltichia la profesorul G.Voiculescu de la biserica Doamna Balasa. Fiind silitor, este angajat, impreuna cu alti elevi ,sa cante duminica in strana bisericii, pentru 10 lei pe luna. Astfel a inceput Ispirescu sa-si castige existenta, la varsta de numai 13 ani. Singura alinare a dorintei de invatatura i-a ramas cititul cu nesat a tot felul de carti.

 

Curiozitatea l-a impins pana la usa tipografiei lui Zaharia Karkaleki, unde a si intrat ca ucenic in 1848. Zece ani lucreaza in tipografia aproape primitiva, cate 12 ore pe zi. In timpul liber citeste, scrie versuri pe care nu le arata nimanui si pe care nu le publica niciodata si invata limba franceza. Dorind sa aiba un loc de munca in contact cat de cat cu literatura, in 1854 Ispirescu se muta la tipografia lui Iosif Compaing, unde are prilejul sa lucreze la tiparirea unor traduceri din Swift, J.J.Rousseau, V.Hugo, potolindu-si astfel setea de lectura. In aceasta perioada se integreaza, alaturi de alti patrioti, in frontul luptei pentru Unirea Principatelor. In 1857, Petre Ispirescu primeste insarcinarea sa tipareasca pe ascuns corespondenta secreta dintre antiunionistul Vogoride si fratele sau, diplomat la Londra. Afla insa politia si aresteaza toti complicii la aceasta actiune, inclusiv pe Petre Ispirescu. Eliberat dupa trei saptamani, nu se mai poate intoarce la tipografie, deoarece locul ii fusese deja ocupat. Abia peste cateva luni gaseste din nou de munca. In 1858, Vasile Boierescu ii propune sa fie director al tipografiei jurnalului Nationalul, iar in 1860 il ia ca asociat pana in 1863 cand tipografia e vanduta lui Cezar Bolliac. Despre acesti 5 ani, Ispirescu spunea ca au fost "timpul de fericire al vietii mele".

In 1862 face cunostinta si lucreaza alaturi de Ion Ionescu de la Brad, N.Filimon, D.Bolintineanul, I.Ghica, care-l incurajeaza si-l stimuleaza. La indemnul lui I.Ionescu de la Brad, publica in Taranul roman priml sau basm, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte,semnat cu modestie P.I. Dupa debut, rare sunt numerele jurnalului Taranul roman care sa nu publice basmele sale tot mai gustate de cititori. In acelasi an, 1862, la indemnul prietenilor sai scriitori, Ispirescu inmanuncheaza o parte din productiile sale in brosurica Basme sau snoave populare. Preocuparile literare din acea vreme nu-l sustrag insa activitatii pe taram social. In 1858 il aflam printre membrii activi ai Comitetului Casei de prevedere si de economie fondata de lucratorii tiporafi. Incepand din 1865, impreuna cu S.Walter scoate foaia bilunara Tipograful roman, unde publica o serie de articole in care se pronunta pentru sprijinirea activitatii tipografice. In 1861 se casatoreste cu Sevastita, fiica lui Dima Petrescu, staroste de cavafi; au impreuna 10 copii. Se straduieste sa injghebeze si cateva asociatii. Prima, in 1864, Tipografia lucratorilor asociati, dureaza putin. Dupa doi ani petrecuti la conducerea Imprimeriei Statului de unde demisioneaza, formeaza impreuna cu Georgian C.Petrescu-Conduratu si I.Buznea, o noua asociatie : Noua tipografie a laboratorilor romani. Dizolvandu-se si aceasta, dupa 10 ani, Petre Ispirescu deschide, pe cont propriu, Tipografia Academiei Romane. In aceste tipografii, pe care le sustine prin stradania si truda sa,se tiparesc Ghimpele, Columna lui Traian, Revista literara, precum si multe dintre operele marilor scriitori. In aceasta perioada ii cunoaste pe Al.Odobescu, B.P.Hasdeu, V.Alecsandri, L.Saineanu, Delavrancea. Publica Legendele sau basmele romanilor, Snoave sau povesti populare adunate din gurile acelora care stiu multe si Povestile unchiasului sfatos (cu o prefata semnata de Al.Odobescu). Indemnat de V.Alecsandri, Petre Ispirescu alcatuieste in 1882 o editie completa din Legendele sau basmele romanilor. Culegerea n-a fost luata in seama de "rafinatii" Academiei din oranduirea burgheaza, care au respins-o de la premiul la care candida. Din pricina acestei atitudini dispretuitoare a oficialitatilor culturale burgheze, cartile sale erau tot mai rar recomandate spre difuzare si vanzare.

In mai 1883 sufera un atac de congestie cerebrala, din care isi revine cu greu si isi reia munca. In timpul liber se intalnea cu L.Saineanu, B.S.Delavrancea, Al.Vlahuta, care-i cautau tovarasia si-i sorbeau vorba neaosa romaneasca. In zorii zilei de 21 noiembrie 1887, dupa o noapte petrecuta la masa de scris, Petre Ispirescu moare, tot in urma unui atac de congestie cerebrala. Desi V. Alecsandri, B.P.Hasdeu, AL.Odobescu si alti carturari de vaza au aratat marea valoare a scrierilor lui Petre Ispirescu, scoala burgheza romaneasca a trecut cu discretie peste numele lui, socotindu-l doar un culegator de povesti. Petre Ispirescu n-a vazut in basme doar mijlocul naiv de a incanta pe copii la gura sobei. Chiar si faptul ca cele mai multe dintre povestile sale le-a publicat in ziare si reviste ce se adresau publicului larg, dovedeste ca scriitorul le acredita rolul de educator al maselor de cititori.

Audiobook-uri:

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte: Basmul fiintei

Carti originale, enumerate in ordinea aparitiei primei editii:

Taranul roman (1862)
Legende sau basmele romanilor (1874)
Ispravile si viata lui Mihai Viteazu (1876)
Snoave si Povesti populare (1879)
Povestele unchiasului sfatos (1879)
Pilde si ghicitori (1880)
Basme, snoave si glume (1883)
Jucarii si jocuri de copil (1885)
Povesti morale. Despre pomul Craciunului (1886)

 

To create link towards this article on your website,
copy and paste the text below in your page.

<style type="text/css"><!--.quote {width:350px; padding: 6px; border: solid 1px #456B8F; font: 10px helvetica, verdana, sans-serif; color: #222222; background-color: #ffffff}.quote a {font: 13px arial, serif; color: #003399; text-decoration: underline}.quote a:hover {color: #FF9900; }//--></style><div class="quote"><a href="http://audiobookuri.ro/Autori/petre-ispirescu.html" target="_blank">Petre Ispirescu</a><br />Petre Ispirescu s-a nascut in 1830 in Bucuresti. Tatal sau, Ghe.Ispirescu, proprietarul unei...<div align="right" style="width:350px"><p style="text-align:right;"><a href="http://audiobookuri.ro/" target="_blank">Audiobookuri.ro</a></p></div></div>

Preview :